Tottenham și-au recăpătat doi lideri mentali, iar Dejan Kulusevski și James Maddison au schimbat atmosfera din vestiar, în timp ce echipa lui Roberto De Zerbi a obținut prima victorie în campionat pe teren propriu în acest sezon, contra lui Coventry.
Revenirea lui Kulusevski după accidentare nu a venit cu manifestări emoționale spectaculoase, cu momente de reflecție sau cu o privire vulnerabilă spre cer. Mijlocașul a schimbat câteva cuvinte cu pasionatul De Zerbi, a aruncat o privire pe tabla tactică și a intrat pe teren, întâmpinat de uralele celor 60.000 de suporteri ai lui Spurs.
Gestul arată firea altruistă și credincioasă a lui Kulusevski, care și-a pus deoparte propria emoție pentru a ajuta echipa să câștige primul meci de campionat al sezonului pe teren propriu, contra lui Coventry.
Impact imediat din banca de rezerve
De Zerbi l-a introdus pe Kulusevski într-un moment în care jocul era echilibrat, iar Coventry împingea pentru egalare. Playmakerul suedez, cu privirea de oțel, nu a fost acolo doar pentru sprijin moral.
Alergările sale în canale au dus echipa în jumătatea adversă tocmai când Spurs riscau să se retragă în propriul careu. Deși a stat aproape 18 luni pe tușă, nu a dat niciun semn de inhibiție fizică și l-a pus pe Coventry în defensivă.
După fluierul final, un val de ușurare a străbătut stadionul. Kulusevski s-a lăsat purtat de emoția unei seri pe care, cu doar câteva luni înainte, credea că nu o va mai trăi, și l-a îmbrățișat îndelung pe James Maddison, care a avut propriul drum înapoi spre forma fizică.
„Fotbalul pentru mine e ca respirația”
În tunel, Kulusevski a povestit că le spusese celor dragi că ar putea să nu mai calce niciodată pe un teren de fotbal. Apoi, ca din întâmplare, fiica sa a trecut pe lângă el într-un tricou cu inscripția „my hero, 526” pe spate. Familia a fost forța care l-a împins înainte, voința de a reveni chiar și atunci când părea imposibil.
„Imaginați-vă când toată lumea renunță la voi. Imaginați-vă că nu puteți, iar fotbalul pentru mine e ca respirația”, a spus Kulusevski, după o pauză de reflecție asupra unei seri memorabile pentru el și familia lui.
„Imaginați-vă că nu puteți respira doi ani, dar totuși aveți o familie, vă prezentați, o faceți cu zâmbetul pe buze, mergeți cu coechipierii, îi motivați, iar asta cere multă iubire, mult curaj și multă încredere.”
Ce le-a lipsit lui Spurs
Cu Maddison și Kulusevski din nou apți, Spurs au arătat mai încrezători și mai eficienți. De Zerbi crede că, „cu ei în vestiar, există o altă atmosferă”.
Cei doi au personalități diferite, dar parcursuri asemănătoare, iar De Zerbi știe că echipa trebuie să se inspire din ei, pe teren și în afara lui.
Victoria, a șasea acasă în ultimele 37 de meciuri de campionat disputate pe teren propriu, s-a datorat în mare măsură influenței lui Maddison, titular pentru prima dată în ultimele 17 luni, dar și lui Kulusevski. Ea le-a arătat londonezilor exact ce le-a lipsit.
Problemele nord-londonezilor sunt numeroase, însă nu este o coincidență că, în absența lui Maddison și Kulusevski, echipei i-au lipsit creativitatea și convingerea.
Dacă Spurs vor să progreseze în acest sezon, ar face bine să învețe de la cei doi. Reziliența lor mentală este un exemplu pentru restul echipei și ceva ce a fost rar în ultima perioadă.